Ne complăceam in starea mea de contemplare
râdeam precum boabele de ovăz ce-ţi curgeau din umărul tău stâng
Le cuprindeai cu toate mâinile de parcă ţi-ar fi aparţinut
Îmi cuprindeai rinichiul şi zâmbeai superb, aş fi putut să-mi pun o dorinţă in acea plutire din noi
" În cameră dorm trei, unul pe stâlp", mi-ai şoptit
Un ooom fe(ricit), care vi(sează), care nu do(arme)!
De ceilalţi nu mai ştiu
Ţi-am plantat porumbei, lângă răul din tine...
Dar acum nu-mi mai rămâne decât să car nisipul...
